Thomas Callister Hales a demonstrat matematic că hexagoanele regulate constituie cel mai bun mod de a diviza un spațiu în părți egale cu minimul de resurse materiale și de a utiliza această dispunere spațială la modul cel mai avantajos, comparativ cu alte forme rectangulare sau circulare. Pe lângă aceste calități, hexagonul deține structural o deosebită rezistență și flexibilitate. Cu toate acestea în decursul istoriei hexagonul a fost folosit rareori în arhitectură, preferându-se ca formă geometrică pătratul sau dreptunghiul. În lumea organică a micilor viețuitoare hexagonul este întâlnit la anumite insecte, cum ar fi albinele. Asemenea unor adevărați arhitecți, acestea creează o superstructură cu rol de un adăpost, care oferă toate necesitățile unei metropole bine organizate în scopul de a perpetua specia. Un atribut esențial pentru atingerea acestor rezultate necesare pentru evoluția lor ca specie este comportamentul demn de invidiat în care orice colonie se comportă ca un superorganism.